www.Învăţători.ro

Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România

Ziua Culturii Române

Asociaţia Învăţătorilor Teleormăneni (preşedinte: Dan Parpală, prof. pentru învăţământul primar), în parteneriat cu Casa Corpului Didactic (director: prof. Simona Stoenescu), Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman (inspector general: prof. Constantin Amarie) şi Universitatea Valahia din Târgovişte – Filiala Alexandria (director: Oana Panagoreţ, lector dr.), a organizat o sesiune judeţeană de comunicări, celebrând, astfel, Ziua Culturii Române, zi aprobată prin lege în anul 2010.

Pentru dascălii din judeţul nostru, joi, 19 ianuarie (din motive obiective activitatea nu a fost posibilă pe 15 ianuarie), a însemnat dublă sărbătoare: pe de o parte, datorită temei (Rolul dascălului în promovarea literaturii române), pe de altă parte (foarte important), graţie invitaţilor deosebiţi, emblemă a culturii române: academician IONEL HAIDUC – preşedinte Academia Română, prof.univ.dr. NICOLAE GEORGESCU, Facultatea de Filologie, Universitatea „Spiru Haret“, din Bucureşti, scriitor şi prof. D. R. POPESCU, directorul Editurii Academia Română, scriitor, editor DOINA RIZEA, director Editura „Floare Albastră“, Bucureşti.

La sesiunea judeţeană de comunicări au mai luat parte învăţători, institutori, profesori de limba şi literatura română din unităţile de învăţământ din judeţ, reprezentanţi ai Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului, ziarişti.

În deschidere, domnul inspector şcolar general, prof. Constantin Amarie a precizat: „suntem deosebit de onoraţi că în şcoala din judeţul Teleorman vin astfel de personalităţi. Este un prilej deosebit pentru noi să ne împărtăşim din experienţa acestor distinşi oaspeţi şi să avem grijă ca ceea ce ne spun să fie introdus în activitatea noastră la clase“. A subliniat, de asemena, că asistăm, în prezent, la un „analfabetism funcţional“ şi, „din punctul de vedere al civilizaţiei intelectuale avem multe de făcut“.

Domnul Preşedinte al Academiei Române, Ionel Haiduc, a ţinut o adevărată lecţie de promovare şi preţuire a culturii naţionale. A început prin a mulţumi învăţătoarei Domniei-Sale („Am ajuns ce am ajuns datorită faptului că am avut în clasele I- IV o învăţătoare deosebită“), celei care a reuşit să-i trezească „dragostea şi curiozitatea pentru învăţătură“; referindu-se la momentul în care a devenit membru al Academiei, a mărturisit cu deosebită modestie: „am simţit că acest succes din viaţa mea trebuie să-l împărtăşesc cu învăţătoarea mea“, subliniind rolul dascălului în educaţia şi formarea fiecăruia dintre noi. A prezentat, apoi, importanţa unei Zile a Culturii, necesitatea acesteia, mai ales într-o perioadă a globalizării. Fenomen de mare complexitate, corelat cu revoluţia tehnologică şi cea economică, globalizarea presupune şi un risc foarte mare: dispariţia dialogului dintre culturi şi civilizaţii, pierderea identităţii şi continuităţii popoarelor – care se definesc, ca naţiuni, prin limbă, tradiţii, spiritualitate, cultură. O dovadă o constituie, la noi, „anglicizarea“ limbii române, consecinţă a culturii „coca-cola“, cultivate în dauna culturii naţionale; se promovează cultura de import; de multe ori se tratează superficial sau chiar se deformează istoria naţională; se distruge cultura populară; mass-media promovează violenţa, revoluţia sexuală etc. S-a ajuns, astfel, ca ştiinţa să fie acaparată de pseudo-ştiinţă, religia – de pseudo-religie, valoarea , de nonvaloare.

Ziua Culturii este un prilej de reflectare asupra tuturor acestor realităţi, dar nu trebuie să fie unicul.

Academia Română poate spune că şi-a îndeplinit datoria, reuşind să ducă la bun sfârşit câteva proiecte de interes naţional: „Tratatul de Istorie a Românilor“, din care au apărut nouă volume şi este în pregătire cel de al zecelea; terminarea „Dicţionarului Tezaur al Limbii Române“; Dicţionarul General al Literaturii Române.

În faţa presiunii globalizării, trebuie sprijinită arta, cultura naţională, ca să nu dispărem ca naţiune. Un rol important trebuie să revină, în acest sens, şcolii.

Domnul preşedinte al Academiei Române consideră că programele şcolare şi manualele ar trebui simplificate; disciplinele limba şi literatura română şi istoria românilor au o importanţă majoră în promovarea culturii naţionale. Dascălul are, în acastă perioadă, o sarcină deosebit de grea: este cunoscută atitudinea tinerilor faţă de lectură, având la îndemână internetul. „Trebuie să-i orientăm cu dragoste şi înţelegere către lectură, să-i convingm că internetul oferă informaţii utile, dar nu şi plăcerea lecturii; să-i obligăm cu blândeţe, să-i motivăm, să-i atrgem spre cultură“ – a fost îndemnul preşedintelui Academiei.

Domnul Dumitru Radu Popescu, scriitor, prozator, dramaturg şi academician român, afirmă că, pentru om, lectura este fundamentală: „Nu poţi avea mintea ta, dacă nu ai propria lectură“.

Domnul Nicolae Georgescu, prof. univ. dr., cel mai important eminescolog în viaţă, atrage atenţia asupra rostirii în limba română, propunând păstrarea limbii româneşti. Consideră că studierea literaturii populare (în special proverbe, ghicitori, descântece, frământări de limbă) în şcoală, ar însemna o mai bună cunoaştere a limbii, a semnificaţiilor.

Intervenţiile celor din sală au arătat interesul dascălilor teleormăneni pentru cultură, pentru promovarea adevăratelor valori.

În această perioadă, „omul de la catedră“ face cu adevărat sacrificii, încercând să fie păstrată imaginea de „domn Trandafir“, care să dea celor din jur acel „prinos de bunătate“ (Rodica Surcel, învăţătoare, şcoala Liţa).

Omul cultivat este un om îndumnezeit. Se impune un semnal de alarmă pentru tinerii noştri, care trebuie să-şi dorească să se îndumnezeiască prin lectură (Andrei Cojoacă, reprezentantul Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului).

Trebuie să-i detreminăm pe elevii noştri să cunoască sensul primar al cuvintelor din limba română (e nevoie să se studieze gramatica limbii române în liceu); activitatea de astăzi a fost o lecţie de comunicare, în adevăratul sens al cuvântului (comunicare= cuminecare).

„Consider că şcoala care formează adevăratul DASCĂL rămâne LICEUL PEDAGOGIC, specializarea învăţători/ educatoare.“ (Aneta Grigore, profesor, Liceul Pedagogic „Mircea Scarlat“, din Alexandria).

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s