www.Învăţători.ro

Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România

Câştigătorii concursului „Învaţă despre români de Ziua României“

Peste 2 000 de elevi, studenţi, învăţători şi profesori din mai toate judeţele României au răspuns iniţiativei Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România de a participa la concursul „ÎNVAŢĂ DESPRE ROMÂNI DE ZIUA ROMÂNIEI“. Au participat şi 98 elevi din majoritatea raioanelor R.Moldova şi 73 de elevi de liceu din Serbia. Aceştia au căutat de chiar 1 Decembrie răspunsuri la teme din istoria României, dar şi la teme relevante dar absente în programele şcolare privind comunităţile româneşti, şi le-au expediat pe adresa noului Muzeu al învăţământului „Preparandia arădeană“ unde îşi are sediu şi asociaţia învăţătorilor.
În sala festivă a Colegiului Naţional „Vasile Goldiş“ Arad, în prezenţa inspectorului şcolar general adjunct Mihai Spânu, a inspectorului şcolar pentru istorie Simona Stiger, a inspectorului şcolar Viorel Binchiciu, a unor elevi şi membri ai asociaţiei învăţătorilor, a avut loc tragerea la sorţi a câştigătorilor dintre cei care au dat răspunsuri exacte.
Norocoşii care vor intra în posesia unor premii care se ridică la valoarea de 600 lei au fost:
• Ana Ciubotaru, clasa a X-a, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri“ din Ungheni, R.Moldova, profesor coordonator Corneliu Prepeliţă;
• Mădălina Lorena Oltean, clasa a XII-a, Liceul „Borislav Petrov Braca“ din Vârşeţ, Serbia, profesor coordonator Ion Berlovan;
• Costel Cătălin Marcu, Clasa a-XII-a A, Licelul Tehnologic „Costache Conachi“ din Pechea jud Galaţi, profesor coordonator Artenie Viorica.

Domnul inspector şcolar general Claudius Mladin a acordat un premiu special elevei Jitariuc Laura, clasa a XII-a, Liceul Teoretic „Ştefan cel Mare şi Sfânt“ din Grigoriopol, liceu refugiat în satul Doroţcaia, raionul Dubăsari (Transnistria), Republica Moldova.

Colegiul Naţional „Vasile Goldiş“ şi-a premiat dintre elevii participanţi pe Casiana Boiţi, Adrian Danci şi Ana Chirla.
Organizatorii anunţă că şcolile, asociaţiile/sucursalele judeţene ale AGIRo şi alţi binevoitori pot să acorde propriile premii şi altor participanţi, caz în care li se vor expedia lucrările elevilor care se doreşte să fie suplimentar recompensaţi pentru eforturile lor.

Cu multă consideraţie,
Viorel Dolha, Preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România

http://www.facebook.com/viorel.dolha/photos
http://www.aiarad.ro/forum/
https://invatatori.ro/
http://agiromoldova.blogspot.ro/
tel 0723259290

Mulţumim participanţilor! Ne-am fi dorit să avem resurse pentru a acorda premii mai substanţiale şi pentru toţi care aţi depus eforturi ca să aflaţi mai multe despre români. În perioada următoare vă vom expedia diplomele de participare tuturor. Asociaţia noastră va organiza în scurt timp şi alte acţiuni de acest fel, dacă despre aceasta ne veţi scrie la e-mail asociatiainvatatorilor9â(a)gmail.com că a meritat.

IATĂ RĂSPUNSURILE CORECTE LA ÎNTREBĂRILE CONCURSULUI:
1. La Chişinău în data de 3 martie 1917 a fost înfiinţat Partidul Naţional Moldovenesc sub conducerea lui Vasile Stroescu cu obiectivul de a crea o dietă provincială numită…

SFATUL ŢĂRII.
2. Cine este autorul actualului Imn de Stat al Republicii Moldova (,,Limba noastră” – în 2012 aniversăm 95 de ani de la publicare), cel care a rostit la primul congres al învăţătorilor moldoveni din Basarabia din 25 mai 1917: „Lucrul drept poate înflori numai dacă se întemeiază pe idei drepte. Dacă aţi luat asupra d-voastră sarcina de a lumina poporul, apoi trebuie să daţi poporului idei adevărate, căci altfel întreg învăţământul e fără rost. Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă facem parte din marele trup al românismului, aşezat şi prin România, Bucovina şi Transilvania. N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi cu cea de peste Prut. Aceasta să se ştie din capul locului, ca să nu mai vorbim degeaba.“? ALEXEI MATEEVICI
3. La 24 ianuarie 1918, Sfatul Ţării proclamă independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti, iar unirea cu România a fost hotărâtă în data de 27 martie/9 aprilie 1918
4. După prăbuşirea monarhiei austro-ungare Congresul General al Bucovinei a hotărât în majoritate la Cernăuţi Unirea cu România în data de 15/28 noiembrie 1918.
5. La încheierea Primului Război Mondial, Ungaria îşi proclamă independenţa, incluzând în teritoriul său şi Transilvania. În aceste condiţii, fruntaşii Partidului Naţional Român şi românii din Partidul Social Democrat înfiinţează la data de 3 noiembrie 1918 Consiliul Naţional Român cu sediul în oraşul ARAD.
6. În 13 noiembrie 1918, la Belgrad, guvernul Ungariei semnează armistiţiul cu Antanta care lăsa sub controlul Ungariei nordul şi centrul Transilvaniei, iar Banatul sub controlul Serbiei. În aceste condiţii, românii organizează la data de 18 noiembrie/1 decembrie 1918 o Adunare Naţională la Alba Iulia la care desemnează 1228 delegaţi. La adunare au participat aproximativ 100.000 de persoane care aprobă unanim Rezoluţia Unirii românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Care este numele omului politic care a redactat şi citit textul rezoluţiei, nume pe care îl poartă acum şi un prestigios colegiu naţional arădean care a sărbătorit recent 150 de ani de la naşterea patronului său? VASILE GOLDIŞ
7. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa au fost anexate de către URSS în urma ultimatumului din data de 28 iunie 1940.
8. După ocuparea Basarabiei, Stalin a dezmembrat-o teritorial în trei părţi. Astfel, la 2 august 1940, a fost înfiinţată RSS Moldovenească, iar părţile de sud (fostele judeţe Cetatea Albă şi Ismail) şi de nord (judeţul Hotin) ale Basarabiei, precum şi nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa au fost alipite RSS UCRAINENE.
9. Regiunii ucrainene Odessa i-au fost incorporate în 1940 Sudul Basarabiei (raioanele Reni, Bolgrad, Ismail, Tarutino, Arciz, Chilia Nouă, Tatarbunar, Sărata, Cetatea Albă) şi raioanele transnistriene Ananev, Kotovsk, Peşceana, Balta, Ciorna, Valea-Hoţului, Codâma, Ocna Roşie din fosta R.Autonomă S.S Moldovenească creată la 12 octombrie 1924 în cadrul Ucrainei cu capitala la Balta, iar din 1928 capitala mutându-se la TIRASPOL.
10. La 7 august 1940, în Ucraina a fost creată regiunea Cernăuţi, prin alipirea părţii de nord a Bucovinei cu Ţinutul Herţa şi cu nordul judeţului Hotin din Basarabia. Românii sunt majoritari în raioanele: Herţa – 93,8% din 32,2 mii, Noua Suliţă – 64,3% din 87,5 mii şi Adâncata – 51,4% din 72,7 mii şi prezenţi în număr mare în raionul Storojineţ- 37,1% din 95,3 mii. Care este numele omului politic ucrainean de origine română ales în rada de la Kiev pe listele Partidului Regiunilor şi care în perioada 2010-2012 a fost ales vicepreşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din partea Ucrainei? ION POPESCU.
11. Introducerea în R.Moldova a obligativităţii alfabetului latin a atras proteste din partea vorbitorilor de alte limbi decât cea română şi a dus la o mişcare secesionistă a autorităţilor separatiste ale autoproclamatei „Republici Moldoveneşti Nistrene” care are în componenţă raioanele transnistriene Camenca, Râbniţa, Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol şi Slobozia, care nu controlează însă şase comune de la est de Nistru (Cocieri, Molovata Nouă, Corjova, Coşniţa, Pârâta şi Doroţcaia- care se află sub jurisdicţia Chişinăului) dar şi un teritoriu la vest de Nistru cu oraşul Bender (Tighina) (cu satul Proteagailovka inclus) şi comunele Gâsca şi Chiţcani. La alegerile locale din 1990, separatiştii au câştigat în oraşele Tiraspol, Rîbniţa şi Tighina, dar au pierdut în raioanele Dubăsari, Grigoriopol şi Slobozia. Printr-o campanie de intimidare şi violenţe, separatiştii şi-au extins treptat controlul asupra întregii regiuni, şcolilele româneşti fiind închise, iar cele câteva redeschise au statut de „şcoli neguvernamentale”, şi în consecinţă nu primesc fonduri de la autorităţile cărora părinţii copiilor le plătesc impozite. La recensământul din1989, în regiune locuiau 39,9 % moldoveni, 28,3 % ucraineni, 25,5 % ruşi.
12. Românii care locuiesc în regiunea Transcarpatia din Ucraina constituie majoritatea absolută în 13 localităţi – 9 din raionul Teaciv (Teceu): orăşelul Solotvino (Slatina), localităţile Dibrova (Apşa-de-Jos), Glubochii Potoc (Strâmtura), Topcino (Teteş), Podişor, Bescău, Cărbuneşti, Bouţul Mare şi Bouţul Mic) şi 4 din raionul Rahiv (Rahău): Belaia Ţercovi (Biserica Albă), Srednee Vodeanoe (Apşa-de-Mijloc), Plăiuţ şi Dobric. Transcarpatia se află la Nord de râul TISA
13. În Serbia au dreptul la limbă maternă în şcoli doar românii din Alibunar (26,5%), Vârşeţ (10,9%), Zitişte (9%), Plandişte (7,2%), Kovacica (7%) şi Bela Crkva (5,5%), raioane din componenţa provinciei autonome VOIVODINA.
14. În acelaşi stat sârb, românii din judeţele Bor, Branicevo, Zajecear, Pomoravlie (majoritari în 161 localităţi cuprinse între Valea Timocului, Dunăre, Valea Moravei şi Muntele Rătan) nu au nici o oră de limbă română în şcolile publice, aşa cum nu au dreptul la limba maternă nici românii din Bulgaria (majoritari în 32 localităţi din jurul Vidinului, 25 pe lângă Kozludui şi altele de-a lungul Dunării). Numiţi 4 localităţi în care în 2012 părinţii români din Valea Timocului (Serbia) au făcut cereri către şcolile publice prin care solicită 1- 2 ore de limbă română/săptămână. (vezi https://invatatori.ro/ ) PODGORAC, ZAJECEAR, BRESTOVAC, KLADOVO
15. Moscopole, este acum un mic sat din sud-estul Albaniei. În secolul XVII era cel mai mare oraş din Balcani după Constantinopol şi centru cultural şi comercial al aromânilor, aici apărând prima tipografie din Balcani. Oraşul aromânilor a fost distrus în întregime în 1788 de către Ali Paşa. Sute de mii de aromâni din nordul Greciei, din sudul Albaniei şi Bulgaria nu au posibilitatea acum să îşi cultive limba maternă (dialectul aromân). Doar R.Macedonia permite facultativ acest lucru. Ce număr are Recomandarea din 1997 a Consiliului Europei care cere statelor balcanice să acorde drepturi culturale aromânilor? 1333
16. În regiunea Meglen, prefecturile Kilkis şi Serres din Grecia meglenoromanii se af1ă în localităţile lor de baştină: Liumniţa, Cupa, Oşani, Birislav, Lundzini, Ţîrnareca. Locuiesc şi în comuna Nânta, dar proveniţi din comunele înconjurătoare după golirea acestora în urma plecării megleniţilor musulmani în Turcia. Mai locuiesc şi în Republica Macedonia, în comunele Huma, Gevgelija şi Bogoradica de la graniţa cu GRECIA
17. Istroromânii sunt concentraţi în peninsula Istria din Croaţia în satul Žejane/Jeiăni din plasa Mune şi în satul Šušnjevica/Şuşneviţa din plasa Kršan/Crişan. Istroromânii sunt poporul care a avut un singur învăţător (Andrei Glavina) care a predat timp de patru ani dialectul istroromân în satul natal ŞUŞNIEVIŢA.
18. S-a născut în. 11 noiembrie 1845 în judeţul Hotin. A fost boier basarabean, specialist în drept, membru de onoare al Academiei Române, primul preşedinte al Parlamentului României Mari, senator al Transilvaniei. După respingerea de către ruşi a ofertei sale de a ceda toată averea sa Zemstvei (Consiliul ţarist al Basarabiei), cu condiţia folosirii acesteia pentru şcoli şi biserici în limba română, a donat milioane şi milioane de ruble şi apoi coroane pentru şcoli, biserici, spitale, burse, biblioteci, ţărani nevoiaşi în toate ţinuturile româneşti. Spunea: „Omul bogat nu trebuie să-şi mănânce singur averea, ci să miluiască şi pe acel sărman şi neputincios“ şi „Carte şi iar carte! Şcoli şi iară şcoli! Biserici şi iar biserici! Prin ele ne vom ridica sufletul şi vom fi stăpâni pe cunoştinţe… Eu îs cu totul la dispoziţiunea ţării mele cu mintea cât mi-a dat Dumnezeu, cu toată inima şi cu toată averea mea… Eu ţin la folosul naţiunii, nu la fala mea…”. Care este numele acestui cel mai mare filantrop român şi salvatorul principal al şcolilor româneşti din Ardeal al cărui portret se afla într-o sală specială la sărbătorirea din 1912 în Arad a centenarului primei şcoli de învăţători din spaţiul românesc ? VASILE STROESCU
19. Spiru Haret a fost matematician român, astronom, pedagog, principalul reformator al învăţământului românesc, ministru al Instrucţiunii Publice, academician. A desfiinţat examenul de absolvire de la sfârşitul liceului, a stabilit ca înscrierea în facultate să se facă numai după examen de admitere. Redacta personal circularele ministeriale. Îşi făcea timp pentru a scrie personal tuturor învăţătorilor ce îi trimiteau petiţii. Acorda audienţe la minister dar şi la propria locuinţă. Orice cerere era satisfăcută numai dacă era în acord cu legea, şi nu ţinea cont de apartenenţa politică a petenţilor. Din această cauză unii dintre membrii partidului său i-au devenit adversari. În lucrarea din 1906, Pagini de istorie aminteşte de pericolul dependenţei statului român de organizaţii financiare internaţionale: ,,Controlul european! Adică o comisie de bancheri străini, care să ia în mână administraţia finanţelor noastre, să reguleze veniturile, să supravegheze urmărirea impozitelor şi să mărginească cheltuielile în felul şi după conivenţa lor. Cu alte cuvinte, robia ţării, impusă nu cu armele, după luptă vitejească, ci în chip ruşinos, ca robia risipitorului fără minte, căzut pe mâna cămătarilor, care-i storc averea şi-şi bat şi joc de dânsul”. În 17 decembrie 2012 se împlinesc 100 de ani de la moartea sa.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s