www.Învăţători.ro

Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România

CONCURSUL INTERNAȚIONAL DE ISTORIE – GRATUIT ȘI CU PREMII ÎN BANI

CONCURSUL INTERNAȚIONAL DE ISTORIE „VASILE STROESCU”
CONCURS CU PARTICIPARE INDIRECTĂ GRATUITĂ ȘI CU PREMII ÎN BANI
ETAPA I: „ÎNVAȚĂ DESPRE BASARABIA ȘI TRANSNISTRIA”
(vor fi etape și pentru celelalte provincii și comunități românești)
scan0027 - Copy

Concursul nu este un test, ci premiază, prin tragere la sorți, pe copiii și tinerii de orice vârstă și din orice țară care învață lucruri noi cu această ocazie căutând răspunsuri cu ajutorul profesorilor, (indiferent de disciplina predată), diriginților, învăţătorilor sau părinţilor, în biblioteci sau cu ajutorul internetului (majoritatea informațiilor istorice se vor găsi în câteva zile și pe https://invatatori.ro/ , site-ul Asociației Generale a Învățătorilor din România). Participarea la acest concurs este gratuită. Se vor acorda premii în bani prin tragerea la sorţi din 4 iunie 2018. În urnă vor fi toate fişele de concurs (care se descarcă de mai jos) cu peste 35 de răspunsuri exacte care vor fi expediate individual sau în grup, scanat sau în format Word, până în 31 mai, prin e-mail la concursurileagiro@gmail.com sau prin scrisoare simplă la adresa: Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România (Casa Corpului Didactic), str. Mucius Scaevola nr 13, localitatea Arad, județul Arad, cod poştal 310107. Așteptăm cu drag și oferte de la persoane fizice/juridice de a acorda premii suplimentare reprezentanților din anumite țări, regiuni, județe/raioane sau școli, pe lângă cei premiați de AGIRo. În plus, există și posibilitatea premierii la nivel de școală a unor participanți cu cel puțin 35 răspunsuri bune din 40, noi urmând să le eliberăm și acestora diplomele corespunzătoare.

Descarcă de AICI FIȘA DE CONCURS

FIŞA DE CONCURS

Numele şi prenumele elevului ………………………… clasa/anul …….., școala/instituția de învățământ…………………….., localitatea ……………………….., județul/raionul………………………….., țara……………………., învăţător/profesor coordonator …………………………Tuturor participanţilor şi cadrelor didactice coordonatoare le trimitem prin e-mail adeverinţă dacă se noteză aici şi e-mailul dumnealor: ………………………………………..

1.Prin „Psaltirea în versuri”, cu peste 500 pagini şi 8634 de versuri, tipărită în 1673 la Uniev, Podolia (azi Унів, Ucraina), Dosoftei este considerat primul mare poet român, primul versificator al Psaltirii în tot răsăritul pravoslavnic, primul cărturar român care a copiat documente şi inscripţii şi care a contribuit la formarea limbii literare româneşti. Își numește marea operă ”Psăltire a Sântului Proroc David pre limbâ rumâneascâ”. În care țară a fost el mitropolit?……………….

2.Care Voievod și de moșie Domn al Moldovii” publică în 1717, la Sankt Petersburg „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor întăi pre limba lătiniască izvodit, iară acmu pre limba romîniască scos.”? În volum scrie: „Înainte de toate, chiar dacă acest neam a fost împărțit în trei ținuturi de căpetenie, totuși toți se cheamă cu același nume de români, disprețuind, adică dând de-o parte numele de valahi, care le-a fost dat de către popoarele barbare. Căci românii care trăiesc și astăzi în Transilvania și în ținutul numit Maramureș, nu-și dau numele de valah, ci de români (martori îmi sunt toți locuitorii tuturor națiilor din Transilvania). Cei din Valahia (pe care grecii din vremuri apropiate îi numesc ungrovlahi, iar noi, moldovenii, îi numim munteni – căci au luat în stăpânire mai multe locuri muntoase) își dau și ei la fel numele de români, iar țării lor de Țara Românească. Noi, moldovenii, la fel ne spunem români, iar limbii noastre nu dacică, nici moldovenească, ci românească, astfel că, dacă vrem să-l întrebăm pe un străin de știe limba noastră, nu-l întrebăm: «Scis moldavice?», ci «Știi românește?». Arată-să pre scurt neamul Moldoveanilor, Munteanilor, Ardeleanilor carii cu toții cu un nume de obște Români să cheamă.”………………………….

3.În ce lucrare scrie Dimitrie Cantemir că: „Înainte de soborul bisericesc de la Florenţa (1437), moldovenii foloseau litere latineşti, după pilda tuturor celorlalte neamuri al căror grai se trage din cel roman.”?………………………..

4.Cum se numește autorul, înnobilat de Ecaterina a II-a, al primei cărți de poezie tipărită din întreaga literatură română („Poezii noo”), apărută în 1792-1796 în Transnistria (la Dubăsari sau Movilău), volum în a cărui „Predislovie” scrie: „Unele dăntr-aceste stihuri sânt tălmăcite după limbi străine, iar altele alcătuite dăn nou pă limba rumânească”?……………………

5.Care pedagog basarabean scotea în 1827 în Sankt Petersburg, la „Dipartamentul Obşteştiei Învăţări”, o „Gramatică russască și rumâniască” (россиско – румынская грамматика) în 3 volume? În prefaţa scrisă în limba rusă explică: „Mă simt obligat a spune câteva cuvinte despre această gramatică româno-rusă, care nu numai că poate fi de folos, dar este necesară, fiindcă ea dă mijloace a căpăta cunoștință în limba rusească la opt sute de mii de Români, care locuiesc în Basarabia aflătoare sub stăpânirea Rusiei”……………………………….

6.Din 1540 și până în 1837 regiunea dintre Nistru și Bug -care pe atunci se numea „Ucraina Hanului” (cu sediul hatmanului la Dubăsari) sau Edisan sau, mai târziu, ținutul Oceakovului- aparținuse bisericește de Mitropolia Proilaviei. Ierarhii Proilaviei se intitulau Mitropoliți ai Proilaviei, Tomarovei (Renilor), Hotinului, al întregului țărm al Dunării, al Nistrului și al întregii Ucraine a Hanului. O scurtă perioadă, ortodocșii din Transnistria au fost și sub jurisdicția episcopiei Hușilor. În 1792 fuseseră în „Ucraina Hanului” 316 parohii moldovenești. Care este numele actual al orașului unde funcționase Mitropolia Proilaviei?……………………….

7.Cum se numește autorul, originar din Ovidiopolul de peste Nistru, care a scos în 1840 la Sankt Petersburg „Gramatica valaho-moldovenească”, în prefața căreia scria: „Acesta e limba Română. Și denumirea de Român nu e întâmplătoare. Deci, într-o descriere generală a urmașilor apropiați ai unuia și aceluiași trib, suntem în drept să ne ținem de comuna lor denumire; deci limba Română poate servi drept noțiune comună pentru graiul Valah și pentru cel Moldovenesc.”?……………….

8.Unde ține în 1840 profesorul basarabean Alexandru Tadeu Hajdeu, în calitate de efor al şcoalei, adresându‑se absolvenţilor de origine moldovenească, discursul „Suvenire de cele trecute, idee de cele de faţă şi arătare de cele viitoare ale Moldovei”, în care, între altele, le spune: „O naţie românească, naţie de pe acum slăvită între toate popoarele cele mai faimoase prin suvenirile istorice ale vremii trecute şi prin constituţia politică de astăzi, adu‑ţi aminte că soarta ta este, ca să le întreci pe toate, odată, prin civilizaţie şi printr‑o slavă care naşte din cultura ştiinţelor şi artelor!”?………….

9.Care a fost mareşalul nobilimii din Basarabia care ceruse în 21 septembrie 1841 „să se comande din Moldova şi Valahia cantitatea necesară de cărţi şcolare pe cheltuiala nobilimii”? Consiliul suprem al provinciei basarabene îi cerea și el în 21 martie 1842 guvernatorului Feodorov că se cuvenea „a se permite învăţământul în limba română în şcolile regionale, în limba română care va fi mai necesară decât celelalte pentru tineretul moldovenesc de aici.” Același lucru îl ceruse în 1839 și precedentul mareşal al nobilimii basarabene, Dimitriu. Ca rezultat al acestui energic demers, limba română a fost introdusă în câteva şcoli regionale basarabene. Cât despre cumpărarea cărţilor din principate, ministrul rus nu a răspuns nimic nici atunci şi nici mai târziu………………………

10.Cum se numește poetul și generalul român basarabean (n.1847 Brănești, Bălți – d. 26 septembrie 1921, Tighina), primul președinte al Partidului Național Moldovenesc, care scria sub ruși: „Căci poporul creştinesc/ Poartă nume românesc/ Şi-i în ţara Bessarabă/ Ce de ruşi făcută roabă…”?………………….

11.Proprietarul Tipografiei din Chişinău, Achim Popov, în cererea depusă la 1 octombrie 1847 roagă autoritățile basarabene să îi aprobe editarea la Chişinău a unei gazete cu numele ………………………

12.Care fabulist basarabean publică în 1852 la Chișinău volumul de 98 pagini „Alcătuirile. Poezii” în prefața căruia scria: „Cred că, de vei avea cea mai mică picătură de sânge român, ai sălta văzând în mânile tale această cărticică.”?…………………..

13.Care pedagog basarabean publicase la Chișinău în 1865, cu slove latine, manualele „Cursulu primitivu de limba rumână, compusu pentru sholile elementare și IV clase gimnaziale”, și „Abeceda Rumână”? În prefața ambelor a utilizat doar glotonimul limba română și etnonimul român și explică: „se numesc Rumăni, iar, de vorbesc despre un cetățean rumăn, în deosebi, atunce zic: Moldovan, Muntean, Bănățan etc.”……………………….

14.Care profesor basarabean, părintele lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, scria, la 3 iulie 1867, despre România: „Binecuvântează, Doamne, ţara noastră a făgăduinţei!”, „țara străbunilor mei, precum şi pentru patria urmaşilor mei”, „Trăiască România, Trăiască Carol I!”?………………

15.Cum se numește pedagogul, compozitorul, dirijorul și muzicianul (n. 20 martie 1847, Ismail, sudul Basarabiei, acum în Ucraina – d. 21 decembrie 1903, Iaşi) care a fost director al Conservatorului din Iași și a condus corul Mitropolitan din Iaşi? În 1883, cu prilejul inaugurării statuii lui Ștefan cel Mare, a scris celebrul „Cântecul lui Ștefan cel Mare”…………………

16.Preotul basarabean Petre Gheorghian scria în 1905 versurile profetice: „Suna-va ceasul dezrobirii mâine / Și lanțul va cădea în praf însângerat / Și vei cunoaște-atunci, tu, bietule române, / C-atât amar de vreme ai stat îngenuncheat!” În 1902, preoțimea basarabeană, având ca scop tipărirea de literatură ortodoxă în limba română care să fie difuzată gratuit în toate parohiile, s-a reunit în așa-numita „Frăție a Nașterii lui ………………………”.

17.Cine a fost omul politic basarabean care suferise arestări încă din 1902 (împreună cu tot Comitetul Pământeniei Basarabene), apoi închisoare la Dorpat, Wenden, Butîrki, Iaroslavl, Vologda, etc. – continuând apoi cu deportările din regiunea Arhanghelsk și condamnarea la moarte, de către un Tribunal extraordinar revoluţionar instituit de Rumcerod în ianuarie 1918? A întocmit un Abecedar românesc, cu litere latino‑ruse (Rumâno‑russkaia azbuka) când era judecător la Bălţi. Încă în 1911 declara: „Românism înseamnă luptă. Nu văd altă cale care să ducă la biruinţă, decât numai prin luptă dârză de redeşteptare a conştiinţelor şi cultivarea forţelor”…………………

18.În ce an Apostol Culea şi cu Dumitru Țoni, conducătorii Asociației Generale a Învățătorilor din România au închiriat vaporul „Domnul Tudor” şi 100 de învățători români au făcut o excursie la Ismail, în sudul Basarabiei? Oficialităţile din Ismail i-au primit cu muzică şi cântându-le Imnul Regal Român. Partea română a răspuns cu imnul „Boje, Tarea hrăni” (Doamne, păzeşte pe Ţar). Pentru prima oară, de la 1877, a ancorat în portul Ismail un vapor românesc. Tot oraşul ieşise în întâmpinarea lor cu flori.   …………

19.Cine a fost cel dintâi locuitor din Chișinău care a arborat drapelul României la reședința sa în martie 1917? A fost istoric român basarabean și judecător, cel care a convocat un congres al învățătorilor din toată Basarabia în 10 aprilie 1917. Cu ocazia Congresului învăţătorilor moldoveni din Basarabia de la Chișinău din mai 1917 şi-a început discursul cu adresarea: „Fraţi români!”………………..

20.În 14 aprilie 1917 s-a înființat „Asociaţia (obştea) învăţătorilor moldoveni din Basarabia şi de dincolo de ………………”.

21.Cine a spus la primul congres al învăţătorilor moldoveni din Basarabia (25–28 mai 1917) că „Trebuie să ştim că suntem români, strănepoţi de-ai romanilor. Aceasta trebuie să le-o spunem şi copiilor şi tuturor celor neluminaţi.”…………………………………..

22.Care profesor și politician basarabean, vorbind la Congresul Învăţătorilor Moldoveni din Basarabia care şi-a ţinut lucrările la Chişinău de la 25 la 28 mai 1917, printre alte idei strategice, a propus „să se alipească la Basarabia părţile locuite de români din Cherson, Ovidiopol şi Odesa, întrucât aceşti români, pe vremea mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, au fost ocârmuiţi, din punct de vedere religios, de către Mitropolia din Basarabia”. În 1916, pe când era profesor în Soroca, fusese exilat în Siberia pentru că lupta la deşteptarea conştiinţei naţionale a elevilor din această şcoală.  ………………….

23.În 6 iunie 1917, în piaţa gării din Chişinău, Partidul Naţional Moldovenesc a făcut o primire caldă ardelenilor care mergeau spre Iași venind de la Kiev. Cine a spus atunci „Prin mine moldovenii vă oferă acest steag tricolor: simbolul unităţii noastre naţionale. Primiţi-l cu dragostea cu care vi-l dăm şi-l duceţi cu bine peste Prut, peste Milcov, peste Olt, peste Mureş şi peste Crişuri, fluturaţi-l triumfător peste întreaga întindere românească şi implantaţi-l apoi în numele nostru pe turnul cetăţii de la Alba Iulia. Duceţi-l la biruinţă, sau muriţi pentru idealul care vă însufleţeşte!”?……………………………………

24.Studentul basarabean Teofil Ioncu, în septembrie 1917, reprezentând Partidul Naţional Moldovenesc la Kiev, la Congresul naţionalităţilor din Rusia, spunea: „Salut congresul naţiunilor în numele ……………………………...din Basarabia! Mulţi aţi auzit de „Moldoveni”, dar puţini cred că ştiţi, că naţiunea moldovenească nu există. Există o naţiune română. Numele Moldova, Moldoveni, este numai teritorial, dar nu naţional.”

25.Care delegat transnistrean a rostit la Chișinău, la Congresul ostaşilor şi ofiţerilor moldoveni din 20 octombrie 1917: „vă întreb pe domniile voastre, fraţilor, fraţii mei şi neamurile mele – că sântem noi moldoveni dintr-un sânge – cui ne lăsaţi pe noi moldovenii? De ce sântem rupţi din coasta Moldovei şi trăim pe celălalt mal al Nistrului? Noi rămânem ca şoarecii în gura motanului? Fraţii noştri! Nu ne lăsaţi, nu ne lepădaţi şi nu ne uitaţi. Şi dacă ne veţi uita, noi malul Nistrului îl vom săpa şi vom îndrepta apa pe dincolo de pământul nostru.”?……………….

26.Zemstva Gubernială din Chișinău se adresa în 13 noiembrie 1917 zemstvelor guberniale din Podolia și Ekaterinoslav cu rugămintea de a arăta numărul copiilor moldoveni de vârstă școlară din stânga …………………

27.Cine a fost învățătorul basarabean cu studii la Şcoala Normală din Bairamcea, judeţul Cetatea Albă, care a stabilit definitiv proporţia etnică a celor 150 de viitori deputaţi ai Sfatului Ţării (105 moldoveni, 15 ucraineni, 13 evrei, şapte ruşi, trei bulgari, doi nemţi, doi găgăuzi, un polonez, un armean, un grec și 10 locuri pentru moldovenii de dincolo de Nistru)?……………………….

28.În 21 noiembrie 1917 Sfatul Țării din Basarabia a început pe melodia „Deșteaptă-te, române”. În decembrie 1917, când s-a proclamat Republica Democratică Moldovenească, „Deșteaptă- te, române” a devenit imnul noului stat. „Deșteaptă-te, române” a mai fost Imn de Stat și ulterior în R. Moldova, din 27 august 1991 până în 1994. În ce ziar basarabean fost publicat prima dată, în 4 martie 1907, textul acestui cântec?………………………

29.Congresul Moldovenilor din Stânga Nistrului (17-18 dec. 1917) s-a ținut în localitatea……………………..

30.Numiți generalul rus, comandant al trupelor rusești de pe frontul românesc, general care după Revoluția din Octombrie s-a pus în slujba Radei Centrale ucrainene, care nu a recunoscut regimul sovietelor și care a cerut în mod repetat armatei române să intre în Basarabia. La 14 decembrie 1917 Sfatul Ţării a luat hotărârea de a cere ajutor din afară. În baza acestui mandat, la 22 decembrie 1917, Consiliul Directorilor Generali din Chișinău a trimis o telegramă ministrului de Război român (înregistrată în 24 dec.), prin care solicita trimiterea la Chişinău „a unui regiment ardelenesc”. La 26 decembrie 1917, sub semnătura tuturor membrilor Consiliului Directorilor Generali, a fost expediată o a doua telegramă generalului rus cu solicitarea de a trimite trupe militare care să asigure securitatea Basarabiei. Generalul rus însă i-a cerut sprijin în această chestiune Guvernului român, care să dispună trimiterea de trupe în spaţiul dintre Prut şi Nistru. Consiliul de Miniştri al României, după lungi dezbateri, având acordul Aliaţilor, a decis la 12 ianuarie 1918, trimiterea armatei în Basarabia.  ……………………………

31.Care sunt cele 3 localități basarabene ale căror zemstve au votat în 1918 unirea cu România înainte ca Sfatul Țării să voteze acest lucru în 27 martie 1918?…………………………………………

32.Într-un discurs ţinut la 11 februarie 1918, Elena Alistar se adresa Sfatului Țării prin cuvintele „acum ori niciodată, noi trebuie să ne unim cu România!” Elena Alistar, prima femeie româncă basarabeană devenită membră a unui parlament (Sfatul Țării), a funcționat în perioada 1890 – 1906 ca ……………………………

33.Unde a fost prima capitală a Republicii Autonome Socialiste Sovietice Moldovenești care a luat ființă oficial la est de Nistru în 12 octombrie 1924? Ziarul moscovit «Isvestia» anunțase încă în 29/VIII/1924 că în Comitetul Gubernial din Odesa se aprobase deja unificarea regiunilor populate de Moldoveni într-un singur ținut moldovenesc, care urma să cuprindă următoarele districte : „Rîbnița (cu 48.748 locuitori din care 25.387 Moldoveni), Duboșari (cu 57.371 locuitori din care 33.600 Moldoveni), Tiraspol (în întregime moldovenesc) și Ananiev (cu 43.545 locuitori din care 24.249 Moldoveni)”. …………….

34.Conducerea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti (Transnistria), aflată în componenţa Ucrainei sovietice, a hotărât în 2 februarie 1932 trecerea la alfabetul …………………..

35.Chioru Pavel (Ianachi) (02.04.1902, Cartal, judeţul Ismail, Basarabia, azi satul Orlovka, raionul Reni, regiunea Odessa, Ucraina − 11.10.1943) a fost folclorist și istoric. Terminase liceul din oraşul Bolgrad și Universitatea „I. M. Sverdlov” din Moscova. Deţinuse mai multe funcţii în Transnistria: prim-secretar al comitetului regional din RASSM al comsomolului din Ucraina. În anii 1928-1930 îşi exercită funcţia de comisar al poporului pentru învăţământ. Este unul dintre fondatorii şi promotorii Uniunii Scriitorilor din RASSM (1928). În 1932 susţine trecerea la grafia latină în stânga Nistrului, lucru pentru care a avut de pătimit fiind arestat și deportat în Siberia, unde se va și stinge din viaţă. Cum s-a numit ziarul transnistrean la care a fost redactor-şef?……………………

36.În 27 februarie 1938 s-a hotărât renunțarea la alfabetul latin în ………………………….. Intelectualitatea, fostul guvern, Dumitru Prestescu, director al Institutului Pedagogic din Tiraspol şi numeroşi scriitori transnistreni au fost condamnați la moarte (între ei Nicolae Smochină, Toader Mălai, Nicolae Ţurcanu, Simion Dumitrescu, Petre Chioru, Mihai Andreescu, Mitrea Marcu, Alexandru Caftanachi, Iacob Doibani, Ion Corcin, Dumitru Bătrîncea, Nistor Cabac). În anii 1937-1938, anii marii terori, au fost condamnate nu mai puțin de 7157 de persoane, dintre care 4339 (60,6 %) – executate, iar 2818 (39,4%)– condamnate la diferite termene de detenție, de regulă de 8-10 ani.

37.După ocuparea Basarabiei, Stalin a dezmembrat-o teritorial în trei părţi. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSSMoldovenească. Basarabia de sud (fostele judeţe Cetatea Albă şi Ismail) şi Basarabia de nord (judeţul Hotin) au fost alipite RSS Ucraina. Regiunii ucrainene Odessa i-au fost incorporate în 1940 pe lângă Sudul Basarabiei (raioanele Reni, Bolgrad, Ismail, Tarutino, Arciz, Chilia Nouă, Tatarbunar, Sărata, Cetatea Albă) şi raioanele transnistriene Ananev, Kotovsk, Peşceana, Balta, Ciorna, Valea-Hoţului, Codâma, Ocna Roşie din fosta Republică Autonomă Socialistă Sovietică …………………………. din perioada interbelică.

38.Autoritățile separatiste ale autoproclamatei „Republici Moldoveneşti Nistrene” controlează din 1992 raioanele transnistriene Camenca, Râbniţa, Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol şi Slobozia (nu controlează însă şase comune de la est de Nistru: Cocieri, Molovata Nouă, Corjova, Coşniţa, Pârâta şi Doroţcaia- care se află sub jurisdicţia Chişinăului), dar controlează şi un teritoriu la vest de Nistru cu oraşul Bender/Tighina (cu satul Proteagailovka inclus) şi comunele Gâsca şi Chiţcani. La recensământul din 1989, în această regiune locuiau ……..% moldoveni, …………….% ucraineni, ……………% ruşi.

39.S-a născut în 11 noiembrie 1845 în judeţul Hotin. A fost boier basarabean, specialist în drept. A făcut studii la Liceul Regional din Chişinău, la liceul din Kamenets-Podolski, apoi la Liceul Richelieu din Odessa. A studiat dreptul la Universitatea din Moscova, Petersburg şi Berlin. A fost un om cu o vastă cultură, vorbind cu ușurință franceza, engleza, germana, italiana, rusa și câteva dialecte slave. A fost numit judecător la Tribunalul din Hotin până la moartea tatălui său, în 1875, când a renunțat la carieră şi s-a stabilit în satul Brânzeni din județul Bălţi. În 1899 rușii îi resping oferta sa de a ceda toată averea sa Zemstvei (Consiliul ţarist al Basarabiei), cu condiţia folosirii acesteia pentru şcoli şi biserici în limba română. După 1902, trecând în România, a donat milioane şi milioane de ruble şi apoi milioane și milioane de lei pentru școli în Suceava, Botoşani, Dorohoi şi Neamţ și pentru Catedrala Mântuirii Neamului din București. După 1906 a donat multe milioane de coroane sau florini pentru şcoli, biserici, spitale, burse, biblioteci, ţărani nevoiaşi din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș. A susţinut înfiinţarea cooperativelor şi a băncilor populare, mai întâi în Transilvania, apoi în Basarabia. A finanţat şi primul ziar de luptă naţională de la Chişinău, „Cuvânt Moldovenesc”. El a dăruit importante sume de bani, lucrări editoriale, hârtie pentru cărţi şi ziare, pe care le răspândea printre studenţii moldoveni din Kiev, Harcov, Petrograd, Odessa, Chişinău, Soroca, Bălţi şi Orhei. Tot el, în 1910, a ctitorit istorica formaţiune „Liga Culturală a Românilor de Pretutindeni”. Era membru şi al Ligii pentru eliberarea românilor din Timoc şi Macedonia. Avea o modestie ieșită din comun. Se îmbrăca cu haine ieftine, nu frecventa localurile de lux, avea puțini slujitori. Când venea la Chișinău de la reședința sa din Davos, de la gară spre centru, lua tramvaiul și nu o birjă, justificându-și opțiunea simplu: „Tramvaiul costă 3 copeici, iar birja 3 ruble, și aceste 3 ruble vor fi de mare folos la vreun țăran din Maramureș”. Refuza mulțumirile publice și nu accepta ca numele său să fie dat unor edificii pe care le-a finanțat. A ajuns membru de onoare al Academiei Române, primul preşedinte al Parlamentului României Mari, senator al Transilvaniei, deputat în patru judeţe basarabene: Tighina, Orhei, Lăpuşna şi Bălţi. La 15 aprilie 1926 a plecat la cele veşnice. A avut parte de funeralii naţionale, iar la catafalcul său a fost prezent întregul guvern, în frunte cu generalul Averescu. Spunea: „Carte şi iar carte! Şcoli şi iară şcoli! Biserici şi iar biserici! Prin ele ne vom ridica sufletul şi vom fi stăpâni pe cunoştinţe… Eu îs cu totul la dispoziţiunea ţării mele cu mintea cât mi-a dat Dumnezeu, cu toată inima şi cu toată averea mea… Eu ţin la folosul naţiunii, nu la fala mea…”. Care este numele acestui cel mai mare filantrop român…………………………

40.Câte localități și câte raioane ale R.Moldova au votat deja unirea cu România în 2018 până la data la care răspundeți la această întrebare?………………………………………………..

Descarcă de AICI FIȘA DE CONCURS

Reclame

Un răspuns la „CONCURSUL INTERNAȚIONAL DE ISTORIE – GRATUIT ȘI CU PREMII ÎN BANI

  1. cojocea nicoleta 27.03.2018 la 22:49

    Multumim! Participam cu multa placere

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s