www.Învăţători.ro

Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România

RĂSPUNSURILE LA CONCURSUL INTERNAȚIONAL DE ISTORIE „VASILE STROESCU”, ETAPA I: „ÎNVAȚĂ DESPRE BASARABIA ȘI TRANSNISTRIA”

Vă invităm să acordați premii unor elevi din R.Moldova și România care au învățat în ultimele luni date inedite despre Basarabia și Transnistria și care au trimis răspunsuri corecte pe adresa Asociației Generale a Învățătorilor din România până în 31 mai. Noi vom trage la sorți câțiva și le vom acorda câte 100 lei sau invitații la activitățile din România. Diplome de participare le vom trimite tuturor. Puteți să ne comunicați dacă doriți să premiați cu o anumită sumă sau cu alt fel de premiu eforturile lor. Puteți alege din ce regiune/județ/raion/localitate/școală să fie cei pe care doriți să îi premiați. Vom face public acest gest generos al dumneavoastră. Puteți să ne contactați la tel. 0723259290 sau 0744195155 sau să depuneți o sumă simbolică prin ordin de plată sau mandat poştal completând următoarele: Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România, CEC Bank Arad (sucursala Bdul. Revoluţiei nr. 5-7), cont IBAN RO32CECEAR0137RON0355948, cod fiscal 23564572. După depunere să ne trimiteţi pe adresa asociatiainvatatorilor@gmail.com un mesaj în care să precizați încotro să trimiem acel premiu. În 28 iunie-1 iulie ne vom întâlni la Arad cu profesori din R.Moldova și le vom transmite premiile în obiecte sau bani din partea dumneavoastră ca să le dea elevilor. Vom remite atunci și un comunicat de presă despre merituoșii și fericiții căștigători și despre cei care au făcut cu generoziate posibilă premierea lor. Puteți consulta aici cele 40 de întrebări răspunsurile pe care trebuiau să le dea:

RĂSPUNSURILE LA CONCURSUL INTERNAȚIONAL DE ISTORIE „VASILE STROESCU”, CONCURS CU PARTICIPARE INDIRECTĂ GRATUITĂ ȘI CU PREMII ÎN BANI. ETAPA I: „ÎNVAȚĂ DESPRE BASARABIA ȘI TRANSNISTRIA” (vor fi etape și pentru celelalte provincii și comunități românești)

Pentru varianta în Word apasă aici și Descarcă de aici RĂSPUNSURILE la CONCURSUL Vasile Stroescu

1.Prin „Psaltirea în versuri”, cu peste 500 pagini şi 8634 de versuri, tipărită în 1673 la Uniev, Podolia (azi Унів, Ucraina), Dosoftei este considerat primul mare poet român, primul versificator al Psaltirii în tot răsăritul pravoslavnic, primul cărturar român care a copiat documente şi inscripţii şi care a contribuit la formarea limbii literare româneşti. Își numește marea operă ”Psăltire a Sântului Proroc David pre limbâ rumâneascâ”. În care țară a fost el mitropolit? MOLDOVA

1673 Ucraina Psaltirea pre limba rumaneasca a Mitropolitului Moldovei Dosoftei

2.Care Voievod și de moșie Domn al Moldovii” publică în 1717, la Sankt Petersburg „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor întăi pre limba lătiniască izvodit, iară acmu pre limba romîniască scos.”? În volum scrie: „Înainte de toate, chiar dacă acest neam a fost împărțit în trei ținuturi de căpetenie, totuși toți se cheamă cu același nume de români, disprețuind, adică dând de-o parte numele de valahi, care le-a fost dat de către popoarele barbare. Căci românii care trăiesc și astăzi în Transilvania și în ținutul numit Maramureș, nu-și dau numele de valah, ci de români (martori îmi sunt toți locuitorii tuturor națiilor din Transilvania). Cei din Valahia (pe care grecii din vremuri apropiate îi numesc ungrovlahi, iar noi, moldovenii, îi numim munteni – căci au luat în stăpânire mai multe locuri muntoase) își dau și ei la fel numele de români, iar țării lor de Țara Românească. Noi, moldovenii, la fel ne spunem români, iar limbii noastre nu dacică, nici moldovenească, ci românească, astfel că, dacă vrem să-l întrebăm pe un străin de știe limba noastră, nu-l întrebăm: «Scis moldavice?», ci «Știi românește?». Arată-să pre scurt neamul Moldoveanilor, Munteanilor, Ardeleanilor carii cu toții cu un nume de obște Români să cheamă.” DIMITRIE CANTEMIR

1717 hronicul-vechimei-a-romano-moldo-vlahilor-11717 hronicul-vechimei-a-romano-moldo-vlahilor-2

3.În ce lucrare scrie Dimitrie Cantemir că: „Înainte de soborul bisericesc de la Florenţa (1437), moldovenii foloseau litere latineşti, după pilda tuturor celorlalte neamuri al căror grai se trage din cel roman.”? DESCRIPTIO MOLDAVIAE (DESCRIEREA MOLDOVEI)

Cantemir

4.Cum se numește autorul, înnobilat de Ecaterina a II-a, al primei cărți de poezie tipărită din întreaga literatură română („Poezii noo”), apărută în 1792-1796 în Transnistria (la Dubăsari sau Movilău), volum în a cărui „Predislovie” scrie: „Unele dăntr-aceste stihuri sânt tălmăcite după limbi străine, iar altele alcătuite dăn nou pă limba rumânească”? IOAN CANTACUZINO

1792 ioan-cantacuzino-poezii-noo-11792 ioan-cantacuzino-poezii-noo-2 tălmăcite după limbi străine, iar altele alcătuite dăn nou pă limba rumânească

5.Care pedagog basarabean scotea în 1827 în Sankt Petersburg, la „Dipartamentul Obşteştiei Învăţări”, o „Gramatică russască și rumâniască” (россиско – румынская грамматика) în 3 volume? În prefaţa scrisă în limba rusă explică: „Mă simt obligat a spune câteva cuvinte despre această gramatică româno-rusă, care nu numai că poate fi de folos, dar este necesară, fiindcă ea dă mijloace a căpăta cunoștință în limba rusească la opt sute de mii de Români, care locuiesc în Basarabia aflătoare sub stăpânirea Rusiei” ȘTEFAN MARGELA

 1827 Gramatica lui Stefan Margela 1827 Sanktpeterburggramatica-lui-st-margela-2

6.Din 1540 și până în 1837 regiunea dintre Nistru și Bug -care pe atunci se numea „Ucraina Hanului” (cu sediul hatmanului la Dubăsari) sau Edisan sau, mai târziu, ținutul Oceakovului- aparținuse bisericește de Mitropolia Proilaviei. Ierarhii Proilaviei se intitulau Mitropoliți ai Proilaviei, Tomarovei (Renilor), Hotinului, al întregului țărm al Dunării, al Nistrului și al întregii Ucraine a Hanului. O scurtă perioadă, ortodocșii din Transnistria au fost și sub jurisdicția episcopiei Hușilor. În 1792 fuseseră în „Ucraina Hanului” 316 parohii moldovenești. Care este numele actual al orașului unde funcționase Mitropolia Proilaviei? BRĂILA

7.Cum se numește autorul, originar din Ovidiopolul de peste Nistru, care a scos în 1840 la Sankt Petersburg „Gramatica valaho-moldovenească”, în prefața căreia scria: „Acesta e limba Română. Și denumirea de Român nu e întâmplătoare. Deci, într-o descriere generală a urmașilor apropiați ai unuia și aceluiași trib, suntem în drept să ne ținem de comuna lor denumire; deci limba Română poate servi drept noțiune comună pentru graiul Valah și pentru cel Moldovenesc.”? IACOB HÂNCU (GHINKULOV)

D:DCIM100MEDIAIMG_3973.JPG1840 cuvant-inainte Hancu1840 iacob-hincu

8.Unde ține în 1840 profesorul basarabean Alexandru Tadeu Hajdeu, în calitate de efor al şcoalei, adresându‑se absolvenţilor de origine moldovenească, discursul Suvenire de cele trecute, idee de cele de faţă şi arătare de cele viitoare ale Moldovei, în care, între altele, le spune: „O naţie românească, naţie de pe acum slăvită între toate popoarele cele mai faimoase prin suvenirile istorice ale vremii trecute şi prin constituţia politică de astăzi, adu‑ţi aminte că soarta ta este, ca să le întreci pe toate, odată, prin civilizaţie şi printr‑o slavă care naşte din cultura ştiinţelor şi artelor!”? HOTIN

9.Care a fost mareşalul nobilimii din Basarabia care ceruse în 21 septembrie 1841 „să se comande din Moldova şi Valahia cantitatea necesară de cărţi şcolare pe cheltuiala nobilimii”? Consiliul suprem al provinciei basarabene îi cerea și el în 21 martie 1842 guvernatorului Feodorov că se cuvenea „a se permite învăţământul în limba română în şcolile regionale, în limba română care va fi mai necesară decât celelalte pentru tineretul moldovenesc de aici.” Același lucru îl ceruse în 1839 și precedentul mareşal al nobilimii basarabene, Dimitriu. Ca rezultat al acestui energic demers, limba română a fost introdusă în câteva şcoli regionale basarabene. Cât despre cumpărarea cărţilor din principate, ministrul rus nu a răspuns nimic nici atunci şi nici mai târziu. ION (IANCU) STURDZA

10.Cum se numește poetul și generalul român basarabean (n.1847 Brănești, Bălți – d. 26 septembrie 1921, Tighina), primul președinte al Partidului Național Moldovenesc, care scria sub ruși: „Căci poporul creştinesc/ Poartă nume românesc/ Şi-i în ţara Bessarabă/ Ce de ruşi făcută roabă…”? MATEI DONICI

11.Proprietarul Tipografiei din Chişinău, Achim Popov, în cererea depusă la 1 octombrie 1847 roagă autoritățile basarabene să îi aprobe editarea la Chişinău a unei gazete cu numele ROMÂNUL”.

12.Care fabulist basarabean publică în 1852 la Chișinău volumul de 98 pagini „Alcătuirile. Poezii” în prefața căruia scria: „Cred că, de vei avea cea mai mică picătură de sânge român, ai sălta văzând în mânile tale această cărticică.”? ION SÂRBU

1851 ioan-sarbu-fabule-3

13.Care pedagog basarabean publicase la Chișinău în 1865, cu slove latine, manualele „Cursulu primitivu de limba rumână, compusu pentru sholile elementare și IV clase gimnaziale”, și „Abeceda Rumână”? În prefața ambelor a utilizat doar glotonimul limba română și etnonimul român și explică: „se numesc Rumăni, iar, de vorbesc despre un cetățean rumăn, în deosebi, atunce zic: Moldovan, Muntean, Bănățan etc.” IOAN DONCEV

1865 ioan-doncev-cursul-primitiv-de-limba-rumana-chisinau-18651865 ioan-doncev-cursul-primitiv-11865 ioan-doncev-cursul-primitiv-31865 ioan-doncev-cursul-primitiv-4

14.Care profesor basarabean, părintele lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, scria, la 3 iulie 1867, despre România: „Binecuvântează, Doamne, ţara noastră a făgăduinţei!”, „țara străbunilor mei, precum şi pentru patria urmaşilor mei”, „Trăiască România, Trăiască Carol I!”? ALEXANDRU TADEU HAJDEU

15.Cum se numește pedagogul, compozitorul, dirijorul și muzicianul (n. 20 martie 1847, Ismail, sudul Basarabiei, acum în Ucraina – d. 21 decembrie 1903, Iaşi) care a fost director al Conservatorului din Iași și a condus corul Mitropolitan din Iaşi? În 1883, cu prilejul inaugurării statuii lui Ștefan cel Mare, a scris celebrul „Cântecul lui Ștefan cel Mare” GAVRIIL MUSICESCU

16.Preotul basarabean Petre Gheorghian scria în 1905 versurile profetice: „Suna-va ceasul dezrobirii mâine / Și lanțul va cădea în praf însângerat / Și vei cunoaște-atunci, tu, bietule române, / C-atât amar de vreme ai stat îngenuncheat!” În 1902, preoțimea basarabeană, având ca scop tipărirea de literatură ortodoxă în limba română care să fie difuzată gratuit în toate parohiile, s-a reunit în așa-numita „Frăție a Nașterii lui HRISTOS”.

17.Cine a fost omul politic basarabean care suferise arestări încă din 1902 (împreună cu tot Comitetul Pământeniei Basarabene), apoi închisoare la Dorpat, Wenden, Butîrki, Iaroslavl, Vologda, etc. – continuând apoi cu deportările din regiunea Arhanghelsk și condamnarea la moarte, de către un Tribunal extraordinar revoluţionar instituit de Rumcerod în ianuarie 1918? A întocmit un Abecedar românesc, cu litere latino‑ruse (Rumâno‑russkaia azbuka) când era judecător la Bălţi. Încă în 1911 declara: „Românism înseamnă luptă. Nu văd altă cale care să ducă la biruinţă, decât numai prin luptă dârză de redeşteptare a conştiinţelor şi cultivarea forţelor” IOAN PELIVAN

18.În ce an Apostol Culea şi cu Dumitru Vasile Țoni, conducătorii Asociației Generale a Învățătorilor din România au închiriat vaporul „Domnul Tudor” şi 100 de învățători români au făcut o excursie la Ismail, în sudul Basarabiei? Oficialităţile din Ismail i-au primit cu muzică şi cântându-le Imnul Regal Român. Partea română a răspuns cu imnul „Boje, Tarea hrăni” (Doamne, păzeşte pe Ţar). Pentru prima oară, de la 1877, a ancorat în portul Ismail un vapor românesc. Tot oraşul ieşise în întâmpinarea lor cu flori. 1912

Dumitru Vasile Țoni

19.Cine a fost cel dintâi locuitor din Chișinău care a arborat drapelul României la reședința sa în martie 1917? A fost istoric român basarabean și judecător, cel care a convocat un congres al învățătorilor din toată Basarabia în 10 aprilie 1917. Cu ocazia Congresului învăţătorilor moldoveni din Basarabia de la Chișinău din mai 1917 şi-a început discursul cu adresarea: „Fraţi români!” PAUL (PAVEL) GORE

20.În 14 aprilie 1917 s-a înființat „Asociaţia (obştea) învăţătorilor moldoveni din Basarabia şi de dincolo de NISTRU”.

21.Cine a spus la primul congres al învăţătorilor moldoveni din Basarabia (25–28 mai 1917) că „Trebuie să ştim că suntem români, strănepoţi de-ai romanilor. Aceasta trebuie să le-o spunem şi copiilor şi tuturor celor neluminaţi.” ALEXEI MATEEVICI.

22.Care profesor și politician basarabean, vorbind la Congresul Învăţătorilor Moldoveni din Basarabia care şi-a ţinut lucrările la Chişinău de la 25 la 28 mai 1917, printre alte idei strategice, a propus „să se alipească la Basarabia părţile locuite de români din Cherson, Ovidiopol şi Odesa, întrucât aceşti români, pe vremea mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, au fost ocârmuiţi, din punct de vedere religios, de către Mitropolia din Basarabia”. În 1916, pe când era profesor în Soroca, fusese exilat în Siberia pentru că lupta la deşteptarea conştiinţei naţionale a elevilor din această şcoală. IUSTIN ȘTEFAN FRĂŢIMAN

23.În 6 iunie 1917, în piaţa gării din Chişinău, Partidul Naţional Moldovenesc a făcut o primire caldă ardelenilor care mergeau spre Iași venind de la Kiev. Cine a spus atunci „Prin mine moldovenii vă oferă acest steag tricolor: simbolul unităţii noastre naţionale. Primiţi-l cu dragostea cu care vi-l dăm şi-l duceţi cu bine peste Prut, peste Milcov, peste Olt, peste Mureş şi peste Crişuri, fluturaţi-l triumfător peste întreaga întindere românească şi implantaţi-l apoi în numele nostru pe turnul cetăţii de la Alba Iulia. Duceţi-l la biruinţă, sau muriţi pentru idealul care vă însufleţeşte!”? SIMION MURAFA Simion Murafa

24.Studentul basarabean Teofil Ioncu, în septembrie 1917, reprezentând Partidul Naţional Moldovenesc la Kiev, la Congresul naţionalităţilor din Rusia, spunea: „Salut congresul naţiunilor în numele ROMÂNILOR din Basarabia! Mulţi aţi auzit de „Moldoveni”, dar puţini cred că ştiţi, că naţiunea moldovenească nu există. Există o naţiune română. Numele Moldova, Moldoveni, este numai teritorial, dar nu naţional.”

25.Care delegat transnistrean a rostit la Chișinău, la Congresul ostaşilor şi ofiţerilor moldoveni din 20 octombrie 1917: „vă întreb pe domniile voastre, fraţilor, fraţii mei şi neamurile mele – că sântem noi moldoveni dintr-un sânge – cui ne lăsaţi pe noi moldovenii? De ce sântem rupţi din coasta Moldovei şi trăim pe celălalt mal al Nistrului? Noi rămânem ca şoarecii în gura motanului? Fraţii noştri! Nu ne lăsaţi, nu ne lepădaţi şi nu ne uitaţi. Şi dacă ne veţi uita, noi malul Nistrului îl vom săpa şi vom îndrepta apa pe dincolo de pământul nostru.”? TOMA JALBĂ

26.Zemstva Gubernială din Chișinău se adresa în 13 noiembrie 1917 zemstvelor guberniale din Podolia și Ekaterinoslav cu rugămintea de a arăta numărul copiilor moldoveni de vârstă școlară din stânga NISTRULUI.

27.Cine a fost învățătorul basarabean cu studii la Şcoala Normală din Bairamcea, judeţul Cetatea Albă, care a stabilit definitiv proporţia etnică a celor 150 de viitori deputaţi ai Sfatului Ţării (105 moldoveni, 15 ucraineni, 13 evrei, şapte ruşi, trei bulgari, doi nemţi, doi găgăuzi, un polonez, un armean, un grec și 10 locuri pentru moldovenii de dincolo de Nistru)? VASILE ȚANȚU

vasile_tantu

28.În 21 noiembrie 1917 Sfatul Țării din Basarabia a început pe melodia „Deșteaptă-te, române”. În decembrie 1917, când s-a proclamat Republica Democratică Moldovenească, „Deșteaptă- te, române” a devenit imnul noului stat. „Deșteaptă-te, române” a mai fost Imn de Stat și ulterior în R. Moldova, din 27 august 1991 până în 1994. În ce ziar basarabean fost publicat prima dată, în 4 martie 1907, textul acestui cântec? „BASARABIA”

1907 Chisinau Desteapta-te romane in rexista Basarabia

29.Congresul Moldovenilor din Stânga Nistrului (17-18 dec. 1917) s-a ținut în localitatea TIRASPOL.

1917 congresul_romanilor_transnitreni Tiraspol 17 dec 1917

30.Numiți generalul rus, comandant al trupelor rusești de pe frontul românesc, general care după Revoluția din Octombrie s-a pus în slujba Radei Centrale ucrainene, care nu a recunoscut regimul sovietelor și care a cerut în mod repetat armatei române să intre în Basarabia. La 14 decembrie 1917 Sfatul Ţării a luat hotărârea de a cere ajutor din afară. În baza acestui mandat, la 22 decembrie 1917, Consiliul Directorilor Generali din Chișinău a trimis o telegramă ministrului de Război român (înregistrată în 24 dec.), prin care solicita trimiterea la Chişinău „a unui regiment ardelenesc”. La 26 decembrie 1917, sub semnătura tuturor membrilor Consiliului Directorilor Generali, a fost expediată o a doua telegramă generalului rus cu solicitarea de a trimite trupe militare care să asigure securitatea Basarabiei. Generalul rus însă i-a cerut sprijin în această chestiune Guvernului român, care să dispună trimiterea de trupe în spaţiul dintre Prut şi Nistru. Consiliul de Miniştri al României, după lungi dezbateri, având acordul Aliaţilor, a decis la 12 ianuarie 1918, trimiterea armatei în Basarabia. DMITRI ȘCERBACIOV/ȘCERBACEV (ДМИ́ТРИЙ ГРИГО́РЬЕВИЧ ЩЕРБАЧЁВ)

1917 telegrama 22 dec 10171930_-_Generalul_rus_Dmitri_Scerbaciov

31.Care sunt cele 3 localități basarabene ale căror zemstve au votat în 1918 unirea cu România înainte ca Sfatul Țării să voteze acest lucru în 27 martie 1918? BĂLȚI (3 martie), SOROCA (13 martie), ORHEI (25 martie)

32.Într-un discurs ţinut la 11 februarie 1918, Elena Alistar se adresa Sfatului Țării prin cuvintele „acum ori niciodată, noi trebuie să ne unim cu România!” Elena Alistar, prima femeie româncă basarabeană devenită membră a unui parlament (Sfatul Țării), a funcționat în perioada 1890 – 1906 ca ÎNVĂȚĂTOARE.

Elena Alistar

33.Unde a fost prima capitală a Republicii Autonome Socialiste Sovietice Moldovenești care a luat ființă oficial la est de Nistru în 12 octombrie 1924? Ziarul moscovit «Isvestia» anunțase încă în 29/VIII/1924 că în Comitetul Gubernial din Odesa se aprobase deja unificarea regiunilor populate de Moldoveni într-un singur ținut moldovenesc, care urma să cuprindă următoarele districte : „Rîbnița (cu 48.748 locuitori din care 25.387 Moldoveni), Duboșari (cu 57.371 locuitori din care 33.600 Moldoveni), Tiraspol (în întregime moldovenesc) și Ananiev (cu 43.545 locuitori din care 24.249 Moldoveni)”. BALTA

RASSM harta

34.Conducerea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti (Transnistria), aflată în componenţa Ucrainei sovietice, a hotărât în 2 februarie 1932 trecerea la alfabetul LATIN.

1936 Diploma in alfabet latin la Tiraspol RASSM 1936

35.Chioru Pavel (Ianachi) (02.04.1902, Cartal, judeţul Ismail, Basarabia, azi satul Orlovka, raionul Reni, regiunea Odessa, Ucraina − 11.10.1943) a fost folclorist și istoric. Terminase liceul din oraşul Bolgrad și Universitatea „I. M. Sverdlov” din Moscova. Deţinuse mai multe funcţii în Transnistria: prim-secretar al comitetului regional din RASSM al comsomolului din Ucraina. În anii 1928-1930 îşi exercită funcţia de comisar al poporului pentru învăţământ. Este unul dintre fondatorii şi promotorii Uniunii Scriitorilor din RASSM (1928). În 1932 susţine trecerea la grafia latină în stânga Nistrului, lucru pentru care a avut de pătimit fiind arestat și deportat în Siberia, unde se va și stinge din viaţă. Cum s-a numit ziarul transnistrean la care a fost redactor-şef? PLUGARUL ROȘU

36.În 27 februarie 1938 s-a hotărât renunțarea la alfabetul latin în REPUBLICA AUTONOMĂ SOCIALISTĂ SOVIETICĂ MODOVENEASCĂ (DIN COMPONENȚA RSS UCRAINENE DIN CADRUL URSS) Intelectualitatea, fostul guvern, Dumitru Prestescu, director al Institutului Pedagogic din Tiraspol şi numeroşi scriitori transnistreni au fost condamnați la moarte (între ei Nicolae Smochină, Toader Mălai, Nicolae Ţurcanu, Simion Dumitrescu, Petre Chioru, Mihai Andreescu, Mitrea Marcu, Alexandru Caftanachi, Iacob Doibani, Ion Corcin, Dumitru Bătrîncea, Nistor Cabac). În anii 1937-1938, anii marii terori, au fost condamnate nu mai puțin de 7157 de persoane, dintre care 4339 (60,6 %) – executate, iar 2818 (39,4%)– condamnate la diferite termene de detenție, de regulă de 8-10 ani.

37.După ocuparea Basarabiei, Stalin a dezmembrat-o teritorial în trei părţi. Astfel, la 2 august 1940, a fost înfiinţată RSS Moldovenească. Basarabia de sud (fostele judeţe Cetatea Albă şi Ismail) şi Basarabia de nord (judeţul Hotin) au fost alipite RSS Ucraina. Regiunii ucrainene Odessa i-au fost incorporate în 1940 pe lângă Sudul Basarabiei (raioanele Reni, Bolgrad, Ismail, Tarutino, Arciz, Chilia Nouă, Tatarbunar, Sărata, Cetatea Albă) şi raioanele transnistriene Ananev, Kotovsk, Peşceana, Balta, Ciorna, Valea-Hoţului, Codâma, Ocna Roşie din fosta Republică Autonomă Socialistă Sovietică MOLDOVENEASCĂ din perioada interbelică.

basarabiarassm

38.Autoritățile separatiste ale autoproclamatei „Republici Moldoveneşti Nistrene” controlează din 1992 raioanele transnistriene Camenca, Râbniţa, Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol şi Slobozia (nu controlează însă şase comune de la est de Nistru: Cocieri, Molovata Nouă, Corjova, Coşniţa, Pârâta şi Doroţcaia- care se află sub jurisdicţia Chişinăului), dar controlează şi un teritoriu la vest de Nistru cu oraşul Bender/Tighina (cu satul Proteagailovka inclus) şi comunele Gâsca şi Chiţcani. La recensământul din 1989, în această regiune locuiau 39,9% moldoveni, 28,3% ucraineni, 25,4% ruși. ÎN 4 RAIOANE (CAMENCA, DUBĂSARI, GRIGORIOPOL ȘI SLOBOZIA) DIN TOTALUL DE 5 RAIOANE ALE AUTOPROCLAMATEI „REPUBLICI MOLDOVENEŞTI NISTRENE” MOLDOVENII/ROMÂNII DEPĂȘESC POPULAȚIA RUSĂ ȘI UCRAINEANĂ LUATE ÎMPREUNĂ

39.S-a născut în 11 noiembrie 1845 în judeţul Hotin. A fost boier basarabean, specialist în drept. A făcut studii la Liceul Regional din Chişinău, la liceul din Kamenets-Podolski, apoi la Liceul Richelieu din Odessa. A studiat dreptul la Universitatea din Moscova, Petersburg şi Berlin. A fost un om cu o vastă cultură, vorbind cu ușurință franceza, engleza, germana, italiana, rusa și câteva dialecte slave. A fost numit judecător la Tribunalul din Hotin până la moartea tatălui său, în 1875, când a renunțat la carieră şi s-a stabilit în satul Brânzeni din județul Bălţi. În 1899 rușii îi resping oferta sa de a ceda toată averea sa Zemstvei (Consiliul ţarist al Basarabiei), cu condiţia folosirii acesteia pentru şcoli şi biserici în limba română. După 1902, trecând în România, a donat milioane şi milioane de ruble şi apoi milioane și milioane de lei pentru școli în Suceava, Botoşani, Dorohoi şi Neamţ și pentru Catedrala Mântuirii Neamului din București. După 1906 a donat multe milioane de coroane sau florini pentru şcoli, biserici, spitale, burse, biblioteci, ţărani nevoiaşi din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș. A susţinut înfiinţarea cooperativelor şi a băncilor populare, mai întâi în Transilvania, apoi în Basarabia. A finanţat şi primul ziar de luptă naţională de la Chişinău, „Cuvânt Moldovenesc”. El a dăruit importante sume de bani, lucrări editoriale, hârtie pentru cărţi şi ziare, pe care le răspândea printre studenţii moldoveni din Kiev, Harcov, Petrograd, Odessa, Chişinău, Soroca, Bălţi şi Orhei. Tot el, în 1910, a ctitorit istorica formaţiune „Liga Culturală a Românilor de Pretutindeni”. Era membru şi al Ligii pentru eliberarea românilor din Timoc şi Macedonia. Avea o modestie ieșită din comun. Se îmbrăca cu haine ieftine, nu frecventa localurile de lux, avea puțini slujitori. Când venea la Chișinău de la reședința sa din Davos, de la gară spre centru, lua tramvaiul și nu o birjă, justificându-și opțiunea simplu: „Tramvaiul costă 3 copeici, iar birja 3 ruble, și aceste 3 ruble vor fi de mare folos la vreun țăran din Maramureș”. Refuza mulțumirile publice și nu accepta ca numele său să fie dat unor edificii pe care le-a finanțat. A ajuns membru de onoare al Academiei Române, primul preşedinte al Parlamentului României Mari, senator al Transilvaniei, deputat în patru judeţe basarabene: Tighina, Orhei, Lăpuşna şi Bălţi. La 15 aprilie 1926 a plecat la cele veşnice. A avut parte de funeralii naţionale, iar la catafalcul său a fost prezent întregul guvern, în frunte cu generalul Averescu. Spunea: „Carte şi iar carte! Şcoli şi iară şcoli! Biserici şi iar biserici! Prin ele ne vom ridica sufletul şi vom fi stăpâni pe cunoştinţe… Eu îs cu totul la dispoziţiunea ţării mele cu mintea cât mi-a dat Dumnezeu, cu toată inima şi cu toată averea mea… Eu ţin la folosul naţiunii, nu la fala mea…”. Care este numele acestui cel mai mare filantrop român. VASILE STROESCU

scan0027 - Copy

40.Câte localități și câte raioane ale R.Moldova au votat deja unirea cu România în 2018 până la data la care răspundeți la această întrebare? 161 DE LOCALITĂȚI ȘI 3 RAIOANE (STRĂȘENI, CĂLĂRAȘI ȘI TELENEȘTI) AU VOTAT DEJA ÎN CONSILIILE LOR LOCALE DECLARAȚII DE UNIRE CU ROMÂNIA

01

În 2018, până în 31 mai, 161 de localități din peste 26 de raioane din Republica Moldova au votat în consiliile lor locale Unirea cu România. Acestora li se adaugă votul majorității consilierilor din 3 raioane întregi (Strășeni, Călărași și Telenești). În unele cazuri și-au pus semnătura și preotul localității și profesorii de acolo. Acest val de declarații curajoase de unire este pe cale să schimbe agenda politicienilor și este pornit de jos, din satele basarabene. Votul respectivilor consilieri înseamnă că acesta este pulsul comunităților lor sătule de interesele mărunte, de dezbinarea și lipsa de idealuri a clasei politice de la centru fie ea proeuropeană sau prorusă. Va veni și ziua unui vot în parlamentul din Chișinău. Parlamentul din România a declarat ca legitimă dorința de unificare a celor din R.Moldova și că România este pregătită să vină în întâmpinarea voinței suverane a cetățenilor R.Moldova.

210 Parlamentul României

Iată lista localităţilor și raioanelor din R.Moldova care au votat Unirea simbolică cu România până în 31 mai 2018: localitate (raion):

Această prezentare necesită JavaScript.

  1. Parcova (Edineț);
    2. Ulmu (Ialoveni);
    3. Bardar (Ialoveni);
    4. Ruseștii Noi (Ialoveni);
    5. Puhoi (Ialoveni);
    6. Văsieni (Ialoveni);
    7. Feștelița (Ștefan Vodă);
    8. Opaci (Căușeni);
    9. Gotești (Cantemir);
    10. Săseni (Călărași);
    11. Nișcani (Călărași);
    12. Sărătenii Vechi (Telenești);
    13. Grățiești (Municipiul Chișinău);
    14. Boghiceni (Hîncești);
    15. Codreanca (Strășeni);
    16. Floreni (Anenii Noi).
    17. Târşiţei (Teleneşti).
    18. Măgurele (Ungheni)
    19. Răzeni ( Ialoveni)
    20. Cucoara ( Cahul)
    21. Băcioi ( Municipiul Chișinău)
    22. Meleșeni (Călărași)
    23. Ordășei (Telenești)
    24. Visoca (Soroca)
    25. Bădiceni (Soroca)
    26. Ghiduleni (Rezina)
    27. Drăsliceni (Criuleni)
    28. Capaclia (Cantemir)
    29. Ursoaia (Căuşeni)
    30. Orașul Cimișlia (Cimișlia)
    31. Vatici (Orhei)
    32. Ciorești (Nisporeni)
    33. Horești (Ialoveni)
    34. Chetrosu (Drochia)
    35. Cenac (Cimișlia)
    36. Scoreni (Strășeni)
    37. Mereni (Anenii Noi)
    38. Mălăiești (Orhei)
    39. Negrești (Strășeni)
    40. Tătărești (Strășeni)
    41. Raionul Strășeni (39 localități)
    42. Coșeni-Negurenii Vechi (Ungheni)
    43. Calimănești (Nisporeni)
    44. Miclești (Criuleni)
    45. Gura Galbenei (Cimișlia)
    46. Colonița (municipiul Chișinău)
    47. Orașul Călărași (Călărași)
    48. Slobozia Mare (Cahul)
    49. Copăceni (Sângerei)
    50. Cruzești (municipiul Chișinău)
    51. Ciuciuleni (Hîncești)
    52. Tănătari (Căușeni)
    53. Păulești (Călărași)
    54. Sinești (Ungheni)
    55. Peticeni (Călărași)
    56. Lozova (Străşeni)
    57. Recea (Strășeni)
    58. Carahasani (Ştefan Vodă)
    59. Ciocâlteni (Orhei)
    60. Ţânţăreni (Teleneşti)
    61. Copceac (Ștefan Vodă)
    62. Brînzenii Noi (Telenești)
    63. Mitoc (Orhei)
    64. Cucuruzeni (Orhei)
    65. Secăreni (Hâncești)
    66. Horodiște (Călărași)
    67. Buda (Călărași)
    68. Chircăiești (Căușeni)
    69. Cuhnești (Glodeni)
    70. Sireți (Strășeni)
    71. Bolohan (Orhei)
    72. Îșcalău (Fălești)
    73. Raionul Călărași (44 localități)
    74. Raionul Telenești (54 localități)
    75. Sîrma (Leova)
    76. Vărzărești (Nisporeni)
    77. Javgur (Cimișlia)
    78. Marinici (Nisporeni)
    79. Aluniș (Râșcani)
    80. Pitușca (Călărași)
    81. Hirișeni (Telenești)
    82. Scorțeni (Telenești)
    83. Văleni (Cahul)
    84. Colibași (Cahul)
    85. Brânza Cahul)
    86. Vâlcineț (Călărași)
    87. Sipoteni (Călărași)
    88. Tigheci (Leova)
    89. Domulgeni (Florești)
    90. Măgdăcești (Criuleni)
    91. Dereneu (Călărași)
    92. Morozeni (Orhei)
    93. Hârcești (Ungheni)
    94. Tocuz (Căușeni)
    95. Săiți (Căușeni)
    96. Palanca (Ștefan Vodă)
    97. Mașcăuți (Criuleni)
    98. Popeasca (Ștefan Vodă)
    99. Biești (Orhei)
    100. Bravicea (Călărași)
    101. Sărata Galbenă (Hâncești)
    102. Stolniceni (Hâncești)
    103. Carabetovca (Basarabeasca)
    104. Cojușna (Strășeni)
    105. Gordinești (Edineț)
    106. Fetești (Edineț)
    107. Budești (Chișinău)
    108. Crihana Veche (Cahul)
    109. Sadova (Călărași)
    110. Pepeni (Sângerei)
    111. Malcoci (Ialoveni)
    112. Cociulia (Cantemir)
    113. Sărăteni (Leova)
    114. Căzănești (Telenești)
    115. Vorniceni (Strășeni)
    116. Trușeni (Chișinău)
    117. Badicul Moldovenesc (Cahul)
    118. Satu Nou (Cimișlia)
    119. Durlești (Chișinău)
    120. Dolna (Strășeni)
    121. Micleușeni (Strășeni)
    122. Nimoreni (Ialoveni)
    123. Ghidighici (Chișinău)
    124. Ruseni (Edineț)
    125. Ochiul Alb (Drochia)
    126. Cioara (Hâncești)
    127. Crihana (Orhei)
    128. Baimaclia (Căușeni)
    129. Alexandru Ioan Cuza (Cahul)
    130. Costești (Ialoveni)
    131. Scăieni (Dondușeni)
    132. Pogănești (Hâncești)
    133. Cărpineni (Hâncești)
    134. Tătărești (Cahul)
  2. Pănășești (Strășeni)
  3. Cubolta (Sângerei)
  4. Tuzara (Călăraşi)
  5. Orașul Strășeni
  6. Sociteni (Ialoveni)
  7. Gașpar (Edineț)
  8. Bălășești+Sloveanca (Sîngerei)
  9. Pelinei (Cahul)
  10. Orașul Edineț
  11. Zberoaia (Nisporeni)
  12. Orașul Ungheni
  13. Paşcani+Pereni (Hânceşti)
    147. Răciula (Călăraşi)
  14. Verejeni (Teleneşti)
    149. Andruşul de Sus (Cahul)
    150. Zubreşti (Străşeni)
    151. Fundul Galbeni (Hâncești)
    152. Petrești (Ungheni)
  15. Podgoreni (Orhei)
    154. Bursuceni (Sângerei)
    155. Zârneşti (Cahul)
  16. Curtoaia (Ungheni)
  17. Camenca (Glodeni)
    158. Iurceni (Nisporeni)
    159. Manta (Cahul)
  18. Ratuş (Teleneşti)
  19. Ciuculani (Teleneşti)
    162. Bahmut (Călărași)
    163. Căpriana (Străşeni)
  20. Vadul lui Isac (Cahul)

După votul declarațiilor de unire cu România în consiliile locale din 161 de localități (din 26 de raioane) și în 3 consilii raionale (Strășeni, Călărași și Telenești), în Republica Moldova au început să voteze declarații de unire cu România și școli, licee, sindicate, direcții de învățământ, faculțăți, biserici, unități medicale, posturi de radio, birouri de avocatură, participanți la mese rotunde, conduceri de partide, asociații ale agricultorilor și să apară chiar declarații individuale. Intelectualii din R.Moldova împlinesc astfel dorința lui Alexei Mateevici care spunea la congresul învățătorilor din mai 1917: „Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă facem parte din marele trup al românismului. Ei bine, dacă ați luat asupra d-voastră sarcina de a lumina poporul, apoi trebuie să dați poporului idei adevărate, căci altfel întreg învățământul e fără rost…”:

  • Consiliul Raional Hâncești al Federației Sindicale a Educației și Științei;
    • Direcția de Învățământ a raionului Hâncești;
    • Gimnaziul „Adrian Păunescu” Copăceni, raionul Sângerei;
    • Gimnaziul Bogzesti, raionul Telenești;
    • Gimnaziul Călmățui, raionul Hâncești;
    • Gimnaziul Pogăneşti, raionul Hâncești;
    • Gimnaziul Văsieni, raionul Ialoveni;
    • Gimnaziul Mereșeni, raionul Hâncești;
    • Institutul de Filologie al Academiei de Științe a R.Moldova, Chișinău;
    • Liceul Teoretic Lăpușna, raionul Hâncești;
    • Liceul Teoretic “Ștefan Vodă” din orașul Ștefan Vodă;
    • Liceul „Constantin Stere” din Soroca, raionul Soroca;
    • Liceul Teoretic „B. Cazacu” din orașul Nisporeni;
    • Liceul Teoretic „Ștefan Holban” Cărpineni, raionul Hâncești;
    • Teatrul Național „Eugene Ionesco”;
    • Centrul Perinatologic din Bălți;
    • Membrii Biroului Asociat de Avocați „Panțîru și Partenerii” din Chișinău;
    • Parohia „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Peresecina, raionul Orhei;
    • Clinica Stomatologică „Stomalux” din Bălți;
    • Postul de radio „Vocea Basarabiei”;
    • Participanții la masa rotundă „CERNOV NICOLAE- PROMOTOR AL UNIRII” din Ciucur Mingir, raionul Cimișlia, participanți la dezvelirea plăcii comemorative în memoria lui CERNOV NICOLAE, singurul membru al Sfatului Țării din raionul Cimișlia, cel care a votat PENTRU Unirea Basarabiei cu Romania la 27 martie 1918;
    • Partidul Liberal din R.Moldova;
    • ION MARGINE- declarație individuală de unire;
    • Facultatea de Istorie din cadrul Universității de Stat a Moldovei
  • Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul în Chișinău
  • Veteranii războiului de pe Nistru
  • Parohia „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Săseni, raionul Călărași
  • Organizația Partidului Liberal din Orhei
  • Membrii Asociației „Faptă nu Vorbă”
  • Mănăstirea Stoianovca Cantemir
  • Lucrătorii medicali din Soroca
  • Liceul „Onisifor Ghibu” Chișinău
  • Grădinița de copii din satul Tabăra, Comuna Vatici, raionul Orhei
  • Universitatea Tehnică a Moldovei
  • Studenți ai extensiei din Bălți a Univerității „Alexandru Ioan Cuza”
  • Unioniști din Borogani, Leova
  • Consiliul Cooperativei Polilegumicole din Pănășești, raion Strășeni
  • Administrația și cadrele didactice ale Școlii de arte pentru copii ”Doina și Ion Aldea-Teodorovici” din orașul Cornești, raionul Ungheni
  • Biroul de avocați InterAvo
  • Colectivul Centrului stomatologic REV-CER DENTAL
  • Gimnaziul „Grigore Vieru” din satul Vasilcău, Soroca
  • Gimnaziul „Ion Ignatiuc” din Prepelița, Sângerei
  • Elevii liceului „Mihai Eminescu” din Bălți
  • Parlamentul României
  • Asociații ale diasporei din R.Moldova
  • 203 Administrația și cadrele didactice a Școlii de arte pentru copii ”Doina și Ion Aldea-Teodorovici” din orașul Cornești, raionul Ungheni211
  • Pentru varianta în Word apasă aici și Descarcă de aici RĂSPUNSURILE la CONCURSUL Vasile Stroescu
  • ÎNDEMN LA UNIRE, de Aurelian Silvestru, directorul Liceului „Prometeu” din Chișinău
    E trist să ai o Ţară dezbinată,
    E trist să fii în casa ta străin,
    Şi fratele să-ţi stea rănit la poartă,
    Ca un Hristos căzut între păgâni.Nu, nu mai suportăm
    Jugul ce ni-l pun
    Cei lipsiţi de neam!
    Hai să ne ridicăm
    Şi să-nfăptuim
    Unirea!

Suntem urmaşii Daciei creştine,
Uniţi în libertate pentru veci.
Se vor topi puhoaiele străine
Ca gheaţa din siberiile reci.

Nu, nu mai suportăm
Jugul ce ni-l pun
Cei lipsiţi de neam!
Hai să ne ridicăm
Şi să-nfăptuim
Unirea!

E trist să ai o Ţară dezbinată,
E trist să fii în casa ta străin,
Şi fratele să-ţi stea rănit la poartă,
Ca un Hristos căzut între păgâni.

Nu, nu mai suportăm
Jugul ce ni-l pun
Cei lipsiţi de neam!
Hai să ne ridicăm
Şi să-nfăptuim
Unirea!

https://www.youtube.com/watch?v=JSIdVOf3Z38

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s